Toți regii României, începând cu Carol I și terminând cu Mihai I, obișnuiau să petreacă Sărbătorile de Paște în sânul familiei, înconjurați de suita și personalul Casei Regale, nu înainte însă de a participa la Denii și la Slujba Învierii.
Eticheta Curții Domnești prevedea încă din vremea Regelui Carol I că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care Mitropolitul, ulterior Patriarhul, rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.
Regele Carol al II lea și membrii Familiei Regale participau atât la slujba Deniei, oficiată în paraclisul Patriarhiei, cât și la Slujba de Înviere, uneori la Biserica „Domnița Bălașa“, alteori la Patriarhie. Regele Mihai obișnuia să petreacă Paștele, la fel ca și Crăciunul, într-un mod cât mai restrâns și mai intim, la reședința regală de la Săvârșin sau la Sinaia.
După slujbele religioase, Familia Regală petrecea în general Paștele la una din reședințele sale aflate fie în București, fie în Regat. De exemplu, în anul 1939, în urmă cu 85 de ani, Regele Carol al II-lea împreună cu cei din jurul său a sărbătorit Paştele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Pentru masa festivă fructele care au fost aduse de la Bucureşti în mod special. Au fost, din belşug, mere, pere, banane, portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost stropite cu băuturi aduse special tot de la Bucureşti, precum cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă rom de casă de 0,5 litri, potrivit voceastrăzii.com. Tot pentru buna dispoziție a celor prezenți la Balcic, din pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle „Riesling de Româneşti” (producţia anului 1937), 20 din „Muscat de Dobrovăţ” (din 1936), 20 din „Grasa de Cotnari” (1936), 20 din „Profiriu de Dobrovăţ” (1937), 20 din „Pelin de Segarcea” (1937), 15 din „Burgogne Românesc” (1937), 15 din „Cabernet de Ruşeţu” (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de „ţuică de Glâmbocelu” (din 1931) şi trei de ţuică „Domeniul Coroanei” dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola. Personalul castelului a băut 20 litri de vin roşu, adus de acasă, şi 40 litri vin de Balcic.
Cu 101 ani în urmă, în anul 1923, Ziua Naţională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paştelui. În acest context, dejunul Regelui Ferdinand I a fost bogat şi s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide”. S-a băut vin Bordeaux roşu, vin alb de Drăgăşani şi şampanie.
Potrivit autoarei cărții „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ştefania Ciubotaru, pe timpul regelui Mihai „masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi bunicului său”. În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane. Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. După cum se vede, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.
În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox. La acea vreme, Regina Sofia era Principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru Principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece.
Surse informații: alba24.ro, realitatea.com, voceastrăzii.com, familiaregală.ro
