Justiție

Se strânge lațul, Iohannis a încuviințat începerea urmăririi penale împotriva lui Tăriceanu

Tăriceanu
Călin Popescu Tariceanu urmărit penal

Șeful statului, Klaus Iohannis, a încuviințat începerea urmăririi penale împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de procurorii anticorupție de luare de mită în perioada în care era premier al României.

DNA îi solicitase luni președintelui Iohannis să încuviințeze urmărirea penală împotriva fostului șef al Senatului și premier al României, Călin Popescu Tăriceanu. Tăriceanu, premier la acea vreme, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. Astfel, Tăriceanu este acuzat de luare de mită.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 13 ianuarie a.c., ministrului justiției, domnul Stelian-Cristian Ion, cererea de urmărire penală a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, în calitate de fost prim-ministru în perioada 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, sub aspectul săvârșirii de către acesta a unei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008″, a anunțat Administrația Prezidențială.

În urmă cu doi ani DNA a cerut avizul Senatului pentru umărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu, însă solicitarea a fost respinsă.

Tăriceanu respinge acuzaţiile DNA, susținând că nu ar fi primit niciun leu din cei 800.000 de dolari: „La mine nu a ajuns niciun ban şi nu avea de ce să ajungă. Dosarul Microsoft este legat de licenţele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una era vizată de procurorul general de atunci, doamna Kovesi, nu au făcut decât să inventarieze licenţele Microsoft şi nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu. Deci, nu aveau cum să ajungă bani la mine. Din ce? Legătura se face cu consultanţii pe care PNL i-a avut o perioadă de vreme, care au avut un contract care a fost onorat în integralitate şi alte obligaţii nu au existat. Consultanţii au dat în judecată PNL pentru recuperarea sumei integrale a contractului. Nici eu, nici PNL nu am primit aceste sume. Această sumă de 800.000 de dolari este în capul DNA că ar fi fost într-un fel virată sau folosită de PNL. În dosar, eu nu apar ca fiind beneficiarul vreunei sume şi nici PNL, ca să fie clar”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu luni, la Antena 3, potrivit Agerpres.

Proiectul pentru desființarea Secției speciale din Justiție trimis la CSM

Noul ministru al Justiției, Stelian Ion, a anunțat azi, 31 decembrie, într-o conferință de presă că a trimis la Consiliul Superior al al Magistraturii (CSM) un proiect de lege pentru desființarea Secției speciale din Justiție.

El a spus că a eliminat din proiectul de lege realizat de predecesorul său partea cu „super-imunitățile” pentru magistrați. Stelian Ion a mai anunțat că va discuta cu omologul său italian despre posibila extrădare a unor condamnați români care au primit decizii favorabile în instanțele italiene. „Au existat probleme punctuale, deci nu e o problemă care să țină de sistem”, a declarat Stelian Ion.

„Sunt îngrijorat de numărul mare de cereri de pensionare. Vom propune creșterea vârstei de pensionare, astfel ca un magistrat să nu mai poată ieși la pensie la 48 de ani”, a mai spus Stelian Ion. „Avem o problemă mare pe corupție, a expirat strategia națională. Vom face o evaluare și va trebui să adoptăm o nouă strategie anti-corupție”, a punctat ministrul Justiției.

Călin Nistor, spaima corupților din Argeș, se pensionează

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, 30 decembrie, mai multe decrete de pensionare a unor procurori şi judecători, între aceştia fiind Călin Nistor, fost procuror-şef al DNA, în prezent delegat în funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei. Acesta va ieşi din sistem în 15 ianuarie.

La inceputul lunii decembrie Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea de pensionare a fostului șef DNA Nistor Călin. Nistor a intrat în DNA, la 36 de ani și a activat în această instituție 14 ani, până la înaintarea cererii de pensionare. A fost șeful serviciului teritorial Pitești, a fost adjunctul DNA, dar și șeful interimar al structurii centrale a instituției. De activitatea sa la Pitești se leagă unele dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție din România, dosare care au dus la încarcerarea unor persoane considerate până atunci intangibile.

Călin Nistor a fost unul dintre adjuncții fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, și a preluat conducerea interimară a instituției la scurt timp după ce aceasta a fost revocată din funcție de președintele Klaus Iohannis, la cererea fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. În august 2018, Călin Nistor a salutat înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, înființată de fostul ministru Toader pentru a ancheta procurorii și judecătorii, spunând că „este un lucru bun”. El a contrazis astfel atât poziția fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, cât și a altor sute de magistrați care au protestat public față de această inițiativă.

Subscribe US Now