Cultură

Violonistul Răzvan Stoica revine la Filarmonica Pitești

Violonistul Răzvan Stoica
Violonistul Răzvan Stoica revine la Filarmonica Pitești

Filarmonica Pitești organizează joi, 4 februarie, de la ora 19.00, la sediul de la Centrul Multifuncțional, un nou concert simfonic cu spectatori, având acces doar 30% din public, conform ratei de incidență a COVID-19 la nivel de Pitești. Aceștia vor purta măști de protecție și se vor așeza pe locurile disponibile din sală. Evenimentul poate fi urmărit și on-line, pe pagina de facebook a Filarmonicii Pitești: https://www.facebook.com/pitestifilarmonica.

Alături de orchestra simfonică a Filarmonicii Pitești, dirijată de Tiberiu-Dragoș Oprea, revine, ca solist, violonistul Răzvan Stoica. În program: Ottorino Respighi – Dansuri antice, Max Bruch – Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 1 în sol minor și  Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia nr. 4 în La major, op. 90, Italiana.

Ca și dirijorul, Răzvan Stoica este născut într-o familie de muzicieni. A cântat de la o vârstă fragedă, performanţele interpretative atrăgând atât atenţia publicului, cât şi a presei. După ce absolvă Liceul „George Enescu” din Bucureşti, îşi finalizează studiile la Conservatorul Regal de Muzică din Amsterdam, unde a studiat, alături de vioară, şi arta dirijorală. Deşi tânăr, a întreprins turnee în toată lumea, câştigând numeroase premii internaţionale. Este singurul român care a câştigat, în cei 46 de ani de când se desfăşoară, concursul New Talent de la Bratislava, desfăşurat sub egida Uniunii Europene de Radio şi acordat celui mai talentat interpret din lume sub 28 de ani. Violonistul român a concurat cu 170 de competitori. Împreună cu sora sa, pianista Andreea Stoica, a format, în 1996, Duo Stoica, repurtând succes după succes. Cântă pe o vioară Stradivarius din 1729, pe care a obţinut-o în urma unui concurs. În 2014, violonistul Răzvan Stoica a concertat în Statele Unite ale Americii la celebra sală de concerte Carnegie Hall. Este director artistic la Kamerata Stradivarius Orchestra din Amsterdam.

Biletele pot fi procurate de la casa de bilete a Filarmonicii Pitești, prețul unui bilet fiind 30  de lei, în funcție de categoria locului. Elevii, studenții și pensionari beneficiază de  reducerile aferente fiecărei categorii.

Câmpulung 2021- Capitala scrisului românesc

Câmpulung Muscel
Câmpulung 2021- Capitala scrisului românesc

Primii doi oameni ai administrației din Câmpulung Muscel, primărița Elena Lasconi și viceprimarul Nicolae Zaharia s-au aflat astăzi la București unde au făcut demersuri pe lângă factori de decizie din domeniul culturii naționale pentru ca anul acesta, la împlinirea a o jumătate de mileniu de la apariția Scrisorii lui Neacșu din Câmpulung, cel mai vechi document păstrat scris în limba română, capitala Muscelului să fie declarată și Capitala scrisului românesc. Cei doi edili au avut discuții cu reprezentanți ai Arhivelor Naționale, Ministerului Culturii, Administrației Prezidențiale, dar și cu vicepreședintele Academiei Române, Victor Voicu.

„2021 Câmpulung, Capitala scrisului românesc! Asta ne dorim.

Pentru asta am început să purtăm discuții cu ministrul culturii, conducerea Academiei Române, conducerea Arhivelor Naționale, consilierul pe cultura al președintelui României. Mai avem, dar suntem pe calea cea bună.

Câmpulung e Capitala!”, a scris Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, pe pagina sa de socializare.

„Un proiect de suflet. Alături de dna Primar am avut discuții cu reprezentanții Academiei Române, Arhivelor Naționale, Ministerului Culturii și ai Administrației Prezidențiale. Avem obligația  de a marca așa cum trebuie  cei 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu (1521).”, a postat și viceprimarul Nicolae Zaharia.

Gara Regală din Curtea de Argeș la un pas să cadă victimă termopanelor

Gara Regală din Curtea de Argeș
Gara Regală din Curtea de Argeș

Orașul Regal Curtea de Argeș pare să fie bântuit de blestemul termopanelor. Astfel, după deja celebrul scandal de acum mai bine de trei ani cand Mânăstirea Argeșului a căzut sub asaltul termopanleor care au dublat ușile și ferestrele originale, iată că a venit și rândul Gării Regale, monument istoric și ea, să aibă aceeași soartă. Mai exact, în proiectul de reabilitare și restaurare a clădirii monument era prevăzut ca tâmplăria din lemn să fie înlocuită cu una termopan. Gara pare să fie însă mai norocoasă decât mânăstirea deoarece Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins chiar la începutul acestui an documentaţia depusă de către SNCFR pentru reabilitarea Gării Regale din Curtea de Argeş. demersul are la bază faptul că s-au constatat mai multe neconformităţi şi nereguli, printre care și aceea că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane. Mai mult, specialiștii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice au cerut refacerea documentaţiei şi au impus ca proiectul să aibă la bază principiul intervenţiilor minimale. „Ne dorim ca arhitectul care se ocupă de proiect să completeze documentaţia cât mai repede ca să o trimitem din nou pentru avizare”, a declarat Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, pentru un site de presă local.

Gara Regală din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898 odată cu ferată Piteşti – Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. Durata de executare a tronsonului de cale ferată Piteşti-Curtea de Argeş a fost doar 2 ani (1896-1898). Traseul de 38,4 de km de cale ferată, deservit de 4 gări, a costat peste 7,8 milioane lei aur. În toamna anului 1898, după inaugurarea liniei Piteşti – Curtea de Argeş, construită sub conducerea eminentului inginer Elie Radu, au fost date în exploatare clădirile celor patru gări: Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş. Concepţia arhitecturală şi tehnică a gărilor a fost a aceluiaşi inginer-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

Subscribe US Now