Zona seismică Făgăraș-Câmpulung este a doua zonă seismică majoră a țării, după regiunea Vrancea. Aici specifice sunt cutremurele crustale, de adâncime mică. Ponderea majoră în seismicitatea României este conferită totuși de cutremurele de mare adâncime din Vrancea. Cu toate acestea, seismicitatea de mică adâncime nu este de neglijat. Aceasta din cauza faptului că seismele crustale, deși de magnitudini mai mici decât ale cutremurelor majore vrancene, pot cauza pagube semnificative în plan local, în localitățile din zonele epicentrale respective. În plus, cu cât adâncimile sunt mai mici, cu atât efectele resimțite la suprafață în zonele epicentrale sunt mai intense și, implicit, pagubele mai mari.
Se pot atinge magnitudini de 6,5 pe Scara Richter
În acest context, regiunea Făgăraș-Câmpulung, care cuprinde tot nordul județului Argeș, este singura zonă seismică de pe teritoriul actual al țării pentru care se cunoaște, din date instrumentale, faptul că poate genera seisme cu magnitudini de peste 6 grade, până la un maxim posibil în jur de 6,5 grade. Din punct de vedere geografic, zona seismică Făgăraș-Câmpulung include partea central-estică a Carpaților Meridionali și zonele subcarpatice adiacente Munților Făgăraș, cu un areal cuprins între Valea Oltului (incluzând și o porțiune limitată la vest de aceasta) și Valea Dâmboviței. În studiile de specialitate ale seismologilor români este inclusă și o sursă locală din zona Sinaia-Bușteni (județul Prahova), situată la marginea estică a Carpaților Meridionali.
Patru subzone epicentrale în Argeș, una sub Lacul Vidraru
Epicentrele mișcărilor seismice făgărășene se află în județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița, sudul județului Sibiu și sud-vestul județului Brașov. Cutremurele crustale făgărășene sunt grupate în șase subzone epicentrale. Patru dintre acestea cuprind de la vest la est întreaga zonă de nord a Argeșului, după cum urmează:
- subzona Valea Oltului-Depresiunea Loviștei (Călimănești-Brezoi-Câineni-Țițești);
- subzona Cumpăna-Piscu Negru, în partea central-nordică a Lacului Vidraru;
- subzona Câmpulung Muscel, pe o rază de circa 10-15 kilometri în jurul orașului Câmpulung Muscel;
- subzona Dâmbovița-Culoarul Rucăr-Bran și Moroeni-Moeciu, aflată în zona subcarpatică și de munte a județulor Argeș și Dâmbovița.
Cele mai puternice seisme în zonele Țițești, Cumpăna și Câmpulung Muscel
Cele mai puternice cutremure făgărășene (cu magnitudini ML în intervalul 5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar și a informațiilor istorice, s-au produs în subzonele Cumpăna-Piscu Negru, Depresiunea Loviștei, Câmpulung Muscel și, posibil, pe falia sud-transilvană. În rest, cutremure locale cu magnitudini mici (de până la 3,5-4,5 grade) s-au produs și în alte zone, mai ales în cele subcarpatice din județele Vâlcea, Argeș și Dâmbovița. Seismele făgărășene se produc la adâncimi cuprinse între 2-5 km și maxim 40-45 km. Totuși, înregistrările instrumentale au permis și localizarea unor activități seismice slabe cu focare la adâncimi mai mari de 45 km, dar cu magnitudini foarte mici.
Cutremurele din Argeș, la scurt timp după cele din Vrancea
Se pare că un factor decisiv în succesiunea cutremurelor făgărășene moderate și mai ales a celor puternice (cu magnitudini de 6,0-6,5 grade) este reprezentat de cutremurele vrâncene puternice din Munții Buzăului (cu magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade). O analiză atentă a informațiilor istorice dar și a datelor instrumentale arată că toate seismele făgărășene puternice s-au produs la intervale de până la 5-8 ani după cutremure vrancene puternice (de magnitudini peste 6,7 grade) generate în Munții Buzăului. Cutremurele din Făgăraș-Câmpulung au o apariție tipică în secvență, cu mișcări seismice multiple în intervale mai lungi sau mai scurte, în funcție de magnitudinea șocului principal. Câteodată se evidențiază și pre-șocuri. De asemenea, șocul principal este urmat de numeroase replici (cu același epicentru și focar); câteodată se produc și cutremure secundare, cu focare și epicentre diferite de cele ale șocurilor principale. Cutremurele cele mai puternice, cu magnitudini de peste 6 grade, până la aproximativ 6,5 grade, se resimt în zona epicentrală cu intensități de VIII grade, chiar VIII-IX grade pe scara Mercalli Modificată, generând și efecte geomorfologice, alunecări de teren, prăbușiri de stânci în zonele de munte, crăpături în sol etc.
Orașul Câmpulung, grav afectat de cutremurul din 1648
Istoricul seismicității făgărășene arată că în ultimii 300 de ani cutremurele puternice s-au succedat la intervale medii de 85 de ani. Totuși, înainte de cutremurul puternic din 1746, apariția seismelor făgărășene majore a fost mai neregulată, intervalele dintre evenimentele semnificative prezentând variații mai mari. Un istoric succint al cutremurelor moderate și puternice din această zonă seismică, pentru ultimii 500 de ani, în ceea ce privește Argeșul, se prezintă astfel:
- 4 aprilie 1628: marele cutremur de la Câmpulung Muscel, care a afectat mănăstirea Negru Vodă (refăcută în anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la Câmpulung Muscel, magnitudine estimată în jur de 6. Seismul a mai fost resimțit în Dâmbovița, dar și în sudul Transilvaniei, inclusiv la Sibiu. Este de notat că acest cutremur s-a produs la 78 de ani după marele seism făgărășean din 1550 și la 8 ani după cutremurul vrâncean major din 8 noiembrie 1620;/
- 9 aprilie 1639: un cutremur moderat, cu sursă apreciată că fiind în Depresiunea Loviștei (Vâlcea), și de magnitudine ceva mai mică (cel mult 5,5 grade). Cutremurul a fost resimțit la Brașov, Făgăraș, în multe alte zone din sudul Transilvaniei, evident în Vâlcea și nord-vestul Argeșului;
- 19 februarie-7 aprilie 1832: o serie de 11 cutremure în județele Vâlcea și Argeș. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine 5,9-6,0) și a fost resimțit intens în județul Vâlcea, sunt menționate crăpături în pământ . Ultimul cutremur din secvență, cel din 7 aprilie 1832, a fost resimțit mai intens în Argeș, ceea ce sugerează un epicentru mai la est. Șocul primar a fost generat, cel mai probabil, în Depresiunea Loviștei. Secvența seismică a fost precedată de cutremurul vrâncean puternic din 26 noiembrie 1829;
- 26 ianuarie 1916: cutremur mare în Făgăraș-Câmpulung, zona Cumpăna-Piscu Negru, magnitudine Mw 6,4, MGR 6,5 și intensitate maximă VIII-IX. Seismul a avut efecte semnificative în județele Argeș, Vâlcea, Sibiu și Alba. Cutremurul a fost simțit la Brașov cu intensitatea de VI grade, în timp ce la Sibiu intensitatea a atins VII grade. Numeroase cutremure secundare și replici s-au semnalat timp de 4 luni după șocul principal. Seismul a fost precedat de cutremurul vrâncean puternic din Munții Buzăului de la 6 octombrie 1908 (MGR 6,8) și de evenimentul major din zona Shabla-Marea Neagră din 31 martie 1901;
- 12 aprilie 1969: cutremur moderat de magnitudine 5,2 și intensitate maximă VI în zona Câmpulung Muscel. Seismul a fost resimțit și în județele Brașov și Sibiu.
Trei cutremure de peste 3 pe Richter în ultimii 20 de ani
Cutremure mici se produc anual, dar de regulă trec neobservate, deoarece epicentrele se află în zone de munte, slab populate. Ultimele cutremure făgărășene perceptibile în Argeș au avut loc la 19-20 mai 2004 (ML 4,3, epicentru în zona Câmpulung Muscel), 25 decembrie 2010 (ML 3,8, epicentru în zona Cumpăna-Piscu Negru), 27 februarie 2013 (ML 4,0, epicentru în zona Câineni-Țițești, Depresiunea Loviștei). Ultimul cutremur petrecut în Argeș a avut loc anul acesta, în dimineața zilei de 2 februarie, și a avut magnitudinea de 2,4 pe Richter. Seismul a avut epicentrul în zona Câmpulung Muscel la o adâncime de 2 kilometri.
Credit foto: Theodor Negru
