La ora actuală niciun partid politic din România nu poate fi garantul evoluției țării din simplul motiv că nu este nici măcar garantul propriei evoluții. Nu pot avea încredere și, implicit, nu-mi mai pot oferi votul (am făcut-o 33 de ani, e destul) unui partid sau unor partide în care lipsește cu desăvârșire competiția internă reală, în care competiția internă e doar mimată ori în care competiția internă e o bătaie de joc față de cele mai elementare norme de democrație și meritocrație. Dar deja vorbesc de lucruri cu totul necunoscute clasei noastre politice, democrația și meritocrația.
Partidele politice românești sunt departe, nepermis de departe de cea mai elementară noțiune de formațiune politică. Sunt doar niște găști, niște hoarde, niște ciurde de indivizi hămesiți a căror singură țintă este să sfâșie țara atunci când nu se sfâșie între ei ca să ajungă mai în față la marele ospăț. Doctrinele, principiile, perceptele, ideile fundamentale ale curentelor politice la care își reclamă apartenența sunt limbi străine pentru cei care îngroașă astăzi tagma politică românească.
Se spune de foarte multă vreme că din punct de vedere politic și administrativ România e o țară încremenită în proiect. Fals. Nu există niciun proiect. În acest moment pentru țara noastră nu există niciun proiect pentru că „proiectanții” nu știu să scrie, mulți dintre ei la propriu. România de azi e o țară încremenită într-un comunism de tip fanariot care s-a instaurat în urmă cu 33 de ani odată cu căderea comunismului de ev mediu de dinainte de 1990. Așa zisele partide politice, în fapt găștile de care vorbeam, nu pot genera, se află în incapacitate totală de a genera un proiect viabil pentru România pentru că nu sunt capabile să genereze proiecte viabile pentru ele însele, în afară bineînțeles, de a intra cât mai repede și cât mai adânc în cașcavalul național numit ban public. Cum putem spera, așadar, că unul sau mai multe organisme, puteți citi grupuri infracționale organizate politic, care nu au un proiect, o viziune pentru sine, ar putea concepe o viziune de anvergură națională?
Lipsa de viziune altoită grosolan cu o doză zdravănă de nesimțire și bătaie de joc la adresa românilor începe deja să se facă simțită cu fiecare zi care ne apropie de anul electoral 2024. Încet, încet, se scot de la naftalină toate sloganurile și promisiunile populiste, naționaliste și suveraniste pentru că – nu-i așa? – cum îl poți prosti mai ușor pe român dacă nu vorbindu-i înflăcărat despre țară, națiune și despre rolul lui providențial de dac liber și demn pe acest pământ. Și cum îl poți convinge mai ușor să-ți dea votul, adică liberul acces la banul public, dacă nu promițându-i precum Ceaușescu în balconul CC încă doi, trei lei în plus la „nivelul de trai”.
Nu știu câți români își dau seama, dar anul 2024 va fi o mare întrecere socialistă a partidelor politice care se vor întrece în populism, demagogie și minciună sfruntată. Așa va fi pentru că deja partidele de dreapta și de centru sunt tot mai socialiste în discurs și demersuri, partidele de stânga sunt tot mai populiste, naționaliste și suveraniste, iar cele din ultimele trei categorii tot mai extremiste în promovare acestor linii. Pericolul cel mare constă în aceea că, oricare ar fi cârdășia câștigătoare a alegerilor din 2024, țara riscă să fie împinsă spre o orânduire de genul celei din Rusia lui Putin cu o gașcă politicianistă care tinde să se eternizeze la putere și o oligarhie economică și de afaceri puternic conectată la resurse și la banii publici prin gașca amintită și pe care, bineînțeles, o va susține condiționat.
Vin alegerile, onorabile partide politice și stimați politicieni români, și singurul lucru pe care puteți fi siguri că îl veți obține va fi probabil cea mai mică prezență la vot din toate timpurile. Asta pentru că și cei care până acum nu concepeau să nu-și exercite acest drept constituțional fundamental se vor gândi de mai multe ori dacă vreunul dintre voi chiar le merită votul și încrederea. Așteptați-vă să primiți, dragi politicieni, indiferent de culoarea politică în care v-ați vopsit, o mare plăcuță suedeză de înmatriculare. Ce e trist e că i-ați adus în stare de asta tocmai pe cei care, dacă ați fi avut cu adevărat un proiect politic, vi l-ar fi înțeles și acceptat. Ceilalți vă vor vota oricum pentru că ei sunt oglinda voastră și voi sunteți oglinda lor. De o fidelitate înfiorătoare. Pentru voi e o mare bucurie, pentru cei care înțeleg ce se întâmplă, dar nu mai au variante, pentru România adică, e trist, dureros și înfricoșător.
Trebuie să spun în încheiere că țara asta are și oameni, membri ai unor partide, care își fac treaba cu onestitate acolo unde se află. Ei sunt foarte puțini și sunt singurii politicieni care au înțeles că partidul a fost doar o treaptă spre acea funcție sau demnitate publică în timp ce românii care i-au creditat direct sau indirect cu votul lor formează întreaga scară pe care au urcat până acolo. Ei sunt și singurii capabili de viziune și de crearea unui proiect real pentru o bună evoluție a acestei țări. Din nefericire pentru noi toți, partidele politice nu acceptă asemenea oameni la vârful lor, acolo nu e loc decât pentru impostori, corupți, „doctori” și tot felul de idioți care și-au făcut școala fără să știe unde e școala. Partidele politice îi țin blocați pe oamenii lor de valoare, cei foarte puțini pe care îi au, la nivelul de buni furnizori de voturi în comunitățile în care activează. Comunități care au înțeles că votează partidul pentru ei și nu invers cum se întâmplă în marea parte a țării unde îi votează pe niște unii doar că scrie numele partidului pe ei. Ferice de acele comunități și de acei oameni, vai nouă celor care nu vom avea de unde alege!
