În ședința de joi, 26 august, Consiliul Local Topoloveni a adoptat o controversată hotărâre în urma căreia o stradă din oraș va purta numele unui condamnat pentru trădare de țară. E vorba de colonelul Victor Verzea care în Primul Război Mondial a trădat în favoarea Austro-Ungariei și Germaniei. Ofițerul a fost condamnat de Curtea Marțială, la vremea respectivă, la muncă silnică pe viață. Ciudată decizie a administrației din Topoloveni care a propus un astfel de proiect, dar și mai ciudat este demersul acelor consilieri care au decis să voteze pentru adoptarea hotărârii. Poate că e prea mult pentru politicienii puterii locale din Topoloveni să priceapă că în timp ce regele României, un german, ducea un război împotriva propriei națiuni, Verzea, un român, își vindea propria națiune inamicilor.
Cum a trădat Verzea
Dintre agenţii în slujba spionajului austro-ungar, cel mai important a fost colonelul Victor Verzea, se arată în documentele vremii. Acesta, în calitate de şef al serviciilor poştale, încă din perioada neutralităţii României, a transmis inamicului, ambasadorului Czernin al Austro-Ungariei şi celui german, codul de descifrare a telegramelor, copii ale corespondenţei comandanţilor militari şi a oamenilor politici.O dată cu intrarea trupelor Puterilor Centrale în Bucureşti, Verzea pune la dispoziţia acestora instalaţiile telefonice şi telegrafice. Ca răsplată pentru serviciile sale, Verzea este numit de autorităţile de ocupaţie primar al Bucureştiului.
În 1919, la Bucureşti, era pronunţată sentinţă împotriva lui Verzea, aceea de muncă silnică pe viaţă. Acesta a avut însă noroc și nu o va executa pentru că, la 9 noiembrie 1920, delictele săvârşite în timpul războiului, între care şi actele de spionaj, au fost amnistiate. Exonerarea de executarea pedeapsei ca urmare a unui act de clemență nu face însă mai puțin vinovată trădarea lui Verzea. Cu atât mai mult cu cât acesta era ofițer român.
Citirea sentinței și degradarea lui Verzea, prezentate în presa vremii
Cazul colonelului trădător a avut mare impact și în presa vremii: „Ieri la orele 10 dimineaţa a avut loc pe platoul de la Cotroceni degradarea colonelului Victor Verzea. Erau de faţă trupe din toate unităţile aflate în Capitală. Asista de asemeni foarte mult public dornic de astfel de spectacole. D. Paul Eşanu, grefierul Curţii Marţiale a citit sentinţa de condamnare la muncă silnică pe viaţă a colonelului Verzea, după care d. maior Criveanu a rupt osânditului epoleţii în sunetele unui marş funebru. Verzea era extrem de palid şi se observau sforţările ce făcea pentru a-şi păstra calmul. După ce a fost purtat prin faţa soldaţilor aşezaţi în careu, a fost urcat într-un automobil închis şi transportat sub paza santinelelor şi a gardienilor închisorii la Văcăreşti. Mulţimea cu expansivitatea ei de totdeuna l-a huiduit”, se prezenta într-un articol din cotidianul Adevărul din luna mai a anului 1919.
