Gara Regală din Curtea de Argeș la un pas să cadă victimă termopanelor

Orașul Regal Curtea de Argeș pare să fie bântuit de blestemul termopanelor. Astfel, după deja celebrul scandal de acum mai bine de trei ani cand Mânăstirea Argeșului a căzut sub asaltul termopanleor care au dublat ușile și ferestrele originale, iată că a venit și rândul Gării Regale, monument istoric și ea, să aibă aceeași soartă. Mai exact, în proiectul de reabilitare și restaurare a clădirii monument era prevăzut ca tâmplăria din lemn să fie înlocuită cu una termopan. Gara pare să fie însă mai norocoasă decât mânăstirea deoarece Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins chiar la începutul acestui an documentaţia depusă de către SNCFR pentru reabilitarea Gării Regale din Curtea de Argeş. demersul are la bază faptul că s-au constatat mai multe neconformităţi şi nereguli, printre care și aceea că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane. Mai mult, specialiștii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice au cerut refacerea documentaţiei şi au impus ca proiectul să aibă la bază principiul intervenţiilor minimale. „Ne dorim ca arhitectul care se ocupă de proiect să completeze documentaţia cât mai repede ca să o trimitem din nou pentru avizare”, a declarat Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, pentru un site de presă local.

Gara Regală din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898 odată cu ferată Piteşti – Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. Durata de executare a tronsonului de cale ferată Piteşti-Curtea de Argeş a fost doar 2 ani (1896-1898). Traseul de 38,4 de km de cale ferată, deservit de 4 gări, a costat peste 7,8 milioane lei aur. În toamna anului 1898, după inaugurarea liniei Piteşti – Curtea de Argeş, construită sub conducerea eminentului inginer Elie Radu, au fost date în exploatare clădirile celor patru gări: Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş. Concepţia arhitecturală şi tehnică a gărilor a fost a aceluiaşi inginer-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

2 thoughts on “Gara Regală din Curtea de Argeș la un pas să cadă victimă termopanelor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Un oraș care se sufocă

Trăiesc din ce în ce mai acut senzația că Piteștiul e un oraș tot mai sufocat. De pavele, de betoane, de blocuri ridicate pe orice peticel de teren, de idei proaste și de faptul că tocmai o bună parte dintre cei care îi decid soarta par să nu-l iubească deloc. […]
Florin Silviu Negru

Subscribe US Now

error: Content is protected !!