DGIPI, o structură aservită puterii

Lasă un comentariu

Printează

S-a ales praful de doi și-un sfert!

Considerat ”Tatăl dosarelor secrete”, Virgil Ardelean a rezistat eroic la patru guvernări. După el nu s-a mai găsit un ”profesionist” care să știe valoarea informației. Astfel, după ce actuala putere a îngenuncheat şi şi-a aservit Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă – DGIPI (cunoscută de oameni mai degrabă sub denumirea de doi ş-un sfert) din cadrul MAI, structura informativă creată de profesionişti a fost destructurată, iar activitatea Direcţiei a atins noi şi noi culmi de ineficienţă. În sistem au fost aduşi lucrători din toata ţara, care nu aveau pregătire de specialitate, fără vreo legatură cu specificul activităţii DGIPI, oameni care nu se cunoşteau între ei şi nu colaborau eficient. În schimb, aceşti profani într-ale muncii informative au devenit servitori credincioşi ai noilor stăpâni care îi puseseră în funcții.

O parte de vină pentru situaţia creată la DGIPI îi revine lui Vasile Blaga, ministru de interne în 2009. Atunci au fost îndepărtaţi din structură toţi ofiţerii care instrumentaseră cazul Omar Hayssam, sub pretextul “radierii funcţiei deţinute” (?). După ce Blaga a desfiinţat practic DGIPI, în Direcţie au apărut mari probleme cu personalul necorespunzător care a fost adus pentru a-i înlocui pe cei din dosarul Hayssam.
Blaga (care, la scurtă vreme dupa destructurarea DGIPI, a fost declarat de Curtea de Apel ca fiind ilegal instalat în funcţia de ministru) a minţit atunci, afirmând că doar trei ofiţeri au fost înlăturaţi din DGIPI. În realitate, 28 de ofiţeri au fost puşi la dispoziţia IGPR. Însă persoanele vizate erau doar cei cinci lucrători care se ocupaseră de cazul Hayssam. Pentru a fi abătută atenţia de la aceştia, Blaga a decapitat toata Direcţia. Unul din exemplele măsurii abuzive luate de Vasile Blaga s-a văzut şi în cazul disponibilizării inspectorului principal de poliţie Ioan Timiş, jurist, şeful Biroului Juridic al DGIPI între octombrie 2007 şi iulie 2009, dar şi şef de promoţie la Academia de Poliţie (la foarte scurt timp dupa ce ofiţerul a fost dat afară, mama acestuia a decedat). Timiş nu avusese absolut nicio legatură cu cazul Hayssam. După ilegalitatea punerii ofiţerilor la dispoziţia IGPR, el a fost singurul reîncadrat. Dar pentru aceasta, a fost nevoit să formuleze o plângere către ministrul Blaga. Un truc ieftin a stat la baza îndepărtării lui Timiş – schimbarea denumirii Biroului Juridic în Biroul Reglementări Juridice şi Contencios şi radierea postului de şef.
Adică, vezi matale, acum e altă Mărie, aşa că-l dăm afară pe om sub pretextul modificării structurii şi a radierii funcţiei deţinute de acesta. În realitate, nimic nu s-a schimbat, nici competenţele, nici atribuţiile şi nici organizarea. După cum nici funcţia de şef al Biroului nu a fost radiată, nefiind îndeplinită cerinţa legală de modificare cu cel puţin 50% a atribuţiilor ce incumbă respectivului post. Timiş l-a prevenit pe ministru că, în cazul în care plângerea sa nu va fi soluţionată favorabil va sesiza presa, Parlamentul, Parchetul şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la abuzurile şi ilegalităţile din cadrul DGIPI. Probabil că şi aceste argumente l-au făcut pe fiorosul buldog să revină la sentimente mai umane şi să revizuiască decizia în cazul Timiş. Însă doar pentru acesta.

DGIPI şi interlopii
Membrii unor bande de crimă organizată, care acţionau în România, dar şi în Spania, au încercat, în mod repetat de-a lungul ultimilor ani, să intre în relaţii cu ofiţeri de poliţie, pentru a afla ce se pregăteşte împotriva lor atât la noi în ţară, cât şi în Spania. Lideri ai lumii interlope, în complicitate cu câţiva ofiţeri MAI, au încercat să-l corupă pe comisarul Cornel Şerban, fost ataşat de interne în Spania, ulterior numit la comanda DGIPI, pentru ca acesta să-i protejeze pe infractorii români traficanţi de carne vie şi hoți de autoturisme care acţionau în această ţară.
De exemplu, cazul grupării ”Piticu„, din Sibiu. Ovidiu Constantin Pop din Sibiu, zis Piticu, în vârstă de 37 ani, a reuşit să atragă de partea sa ofiţeri din conducerea IPJ Sibiu, aceştia având misiunea de a asigura protecţia unor filiere de trafic de carne vie din Spania. Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, Piticu a apelat la ajutorul lui “Corsaru” – Nicolae Ioan Popa, considerat a fi liderul interlopilor sibieni şi care era totodată în relaţii apropiate, de familie, cu şeful de la acea vreme a IPJ Sibiu, chestorul Nicolae Şuteu. Corsaru şi-a asigurat şi sprijinul unui alt poliţist, comisarul Adrian Filip, şeful poliţiei municipiului Sibiu. Acesta l-a ajutat pe Eugen Blaga, membru al grupării lui Piticu, să scape de urmărirea penală într-un dosar în care existau suficiente probe împotriva sa. Ulterior, Adrian Filip a ajuns comisar şef şi a fost numit în funcţia de director al Diviziei de Protecţie din cadrul DGIPI. Piticu a intervenit şi la George Becali, despre care ştia că se află în relaţii de prietenie cu diverse persoane din conducerea MAI, pentru a-i fi rezolvate problemele pe care le avea cu legea.

Corupţii lăudați de şefi
Fostul ministru de interne Nica îl lăuda pe fostul şef al DGIPI: “Fişa profesională a acestui fost director al DGIPI, prin modul în care a fost prezentată, arată că unde a lucrat a avut calificativul foarte bine. Activitatea lui Cornel Şerban, desfăşurată în Spania ca ataşat de Interne, privind eliminarea grupurilor criminale care acţionau acolo, a fost apreciată de către autorităţile spaniole şi române ca fiind foarte bună”. Desigur că activitatea lui Şerban era foarte bună…. din moment ce el îşi făcuse singur evaluarea prezentată fraierului de ministru. În acest timp, Şerban era monitorizat de DNA, fiind suspectat de corupţie. Ulterior, el a şi fost reţinut de procurorii DNA, alături de fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Ioan Alecu, de omul de afaceri Gabriel Popoviciu şi de fostul ofiţer DGA Petru Pitcovici.

Igaş, fiul ploii

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a cerut conducerii DGIPI demararea unei anchete interne privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în cazul secretarului general al ministerului, Laurenţiu Mironescu, reţinut de procurorii anticorupţie în dosarul privind corupţia din Vama Constanţa, în care este cercetat alături de senatorul PDL Mircea Banias, de fostul director al Direcţiei Domenii Portuare Eugen Bogatu şi de alte 27 de persoane. DGIPI trebuie să dea explicaţii în legătură cu informaţiile aflate (sau nu!) în posesia sa referitoare la Mironescu, înainte de numirea sa în minister şi în timpul exercitării funcţiei de secretar general. Traian Igaş a arătat că a cerut date de la DGIPI despre Mironescu, dar nu a primit nimic care să împiedice numirea în funcţie. “Atunci când a fost numit în funcţie, cu siguranţă că am cerut informaţii de peste tot, să vedem dacă ar fi vreo problemă la adresa domnului Mironescu, dar n-am primit nicio informaţie care să mă ducă cu gândul că ar fi ceva în neregulă cu acest domn şi tocmai de aceea am zis că este un om potrivit de a ocupa funcţia de secretar general al ministerului”, a explicat Igaş
El a mai declarat de curând, referitor la DGIPI: “Categoric că mă gândesc la o reorganizare a acestui serviciu. Nu este suficient de eficient în momentul de faţă şi de aici va începe toată munca”.