“Tradiţionaliștii”, învinşi de “structura Bota”

Lasă un comentariu

Printează

S-au împlinit opt ani de război deschis între avocaţii “tradiţionali” şi cei înscrişi în Uniunea Naţională a Barourilor din România – UNBR, structură a profesiei de avocat înfiinţată de avocatul Pompiliu Bota. Cei dintâi contestă legalitatea existenţei şi funcţionării celor din urmă (la fel cum, de altfel, şi aceştia îi contestă pe “tradiţionali”). Împotriva avocaţilor din “structura Bota” s-au făcut, la nivel naţional, nenumărate plângeri penale, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Până acum, parchetele din toată ţara au dat 282 de soluţii de NUP – neînceperea urmăririi penale – faţă de avocaţii din UNBR (în număr de circa 3.000), iar Pompiliu Bota a primit, pe numele său, 53 de astfel de soluţii. Însă, cu toate acestea, “tradiţionalii” nu renunţă la şicanele lor împotriva UNBR.

Printr-un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus disjungerea, către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5, a cauzei privind avocaţii înscrişi în UNBR, pentru efectuarea de cercetări împotriva persoanelor care figurează înscrise în UNBR – structura Bota. Cercetarea trebuia să privească o eventuală exercitare fără drept a profesiei de avocat de către membrii UNBR, precum şi o cercetare împotriva lui Bota pentru fapta de a fi înlesnit practicarea ilegală a avocaturii. Conform rezoluţiei dată de procurorul Florea Stoian Andreia, “din cercetări a rezultat că făptuitorii (avocaţii din UNBR – n.r.) nu pot fi asimilaţi persoanelor care desfăşoară activităţi specifice unei profesii fără drept, deoarece aceştia deţin documente care îi autorizează la exercitarea profesiei de avocat”. De asemenea, procurorul mai arată că “spre deosebire de Baroul Bucureşti “tradiţional”, care nu are o lege de înfiinţare, o hotărâre judecătorească de înfiinţare ori un act constitutiv, noul Barou Bucureşti (Bota) există şi funcţionează în baza acestor acte”. În consecinţă, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele care figurează înscrise în tablourile UNBR – structura Bota, precum şi neînceperea urmăririi penale faţă de Pompiliu Bota. Această soluţie a parchetului a fost confirmată, cu autoritate de lucru judecat, şi printr-o decizie penală definitivă a Tribunalului Bucureşti.

Statul, învins de Bota la Strasbourg
Devenit duşman declarat al “tradiţionalilor”, Bota a fost ajuns de mâna lungă a acestora, care l-au lovit prin intermediul fostului procuror general al României, Tănase Joiţă, el însuşi avocat înscris în Baroul Braşov. Acesta a promovat, în 2002, patru recursuri în anulare împotriva lui Bota: unul pentru un dosar penal în care acesta fusese achitat definitiv, iar trei pentru desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti care autorizau barourile lui Bota. În 2003, ÎCCJ a casat hotărârile de achitare şi l-a condamnat pe Bota la doi ani închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, în condiţiile în care – atenţie! – Ministerul Finanţelor a declarat, în cadrul procesului, că “prejudiciul cauzat de Bota este de 0 lei”. Acesta a atacat, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, acest proces înscenat de condamnare pentru “prejudiciu 0 lei”, şi a câştigat, în noiembrie 2008.

Avocaţii, fără statut profesional

Barourile avocaţilor şi Uniunea Barourilor avocaţilor din România au fost desfiinţate de comunişti, prin Legea nr. 3 din anul 1948, lege care nu a fost încă abrogată explicit. Legea 51 din 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat nu a reînfiinţat barourile desfiinţate de regimul comunist, ci doar reglementează exercitarea acestei profesii. Un act constitutiv şi de înfiinţare posedă, în schimb, doar UNBR – Bota. Greu de înţeles cum chiar avocaţii “tradiţionali” au avut o asemenea scăpare, de a nuşi înfiinţa legal o structură profesională, dar aceasta este situaţia reală.